[Dragomara]

Alex, te rog printeazã ºi lipeºte asta pe marginea monitorului tãu:

"Exista bãtãlii pe care e bine sã le ocoleºti; nu din teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol câºtigându-le."
(Gelu Negrea)

pentru numele lui Dumnezeu, când o sã pricepi asta?!

---
Oricum, partea bunã e cã citindu-vã realizez cã nu am pierdut nimic nefiind bãrbat, nu cã mi-aº fi dorit vreodatã asta, sau cã aº fi avut vreun merit în întâmplarea asta care a viaþa, ORICE VIAÞÃ, cea a florilor, gâzelor, animalelor, oamenilor, ideilor...

Un om foarte drag inimii mele m-a întrebat zilele astea de ce cred eu cã a fãcut Dumnezeu lumea, a insistat din start pe "NU pentru cã putea, sau se plictisea", ºi a continuat cu "la un moment al vieþii mele am conºtientizat cã Dumnezeu a creat lumea pentru cã dragostea era singura punte de legãturã între El ºi oameni", eu am tãcut atunci ºi mi-am amintit de Coelho ºi de energia iubirii din Zahir. Nu am citit Zahir, cu toate cã am citit absolut tot ce-a publicat Coelho în România, chiar m-am înscris pe o listã de aºteptare la Humanitas pentru Zahir. Cartea ºi Audiobook-ul. Am tot împrumutat CDul, pânã a fost distrus. L-am tot ascultat când gãteam, deja nu-mi mai spunea nimic, erau doar cuvinte, ºi Pittiº, o voce pe care nu am reuºit niciodatã sã o asociez cu OMUL Pittiº. Sãptãmâna trecutã mi-am reamintit fragmentele despre "energia iubirii". Prietenul meu mi-a spus cã acestea sunt un fel de "precepte" morale la care tu trebuie sã ajungi singur, cã Coelho nu ar fi trebuit sã le expunã asemeni unei reþete de prãjiturã.